Acest website utilizeaza cookies! Despre confidentialitate!. Close (auto)
www.pansportmedical.ro - PanSport Medical - Medicina Sportiva
EFSMA european federation of sports medicine associations
www.medicinasportiva.ro
Newsletter Medicina Sportiva
  english
Societatea Romana de Medicina Sportiva


Home       • Contact       • Manifestări interne       • Revista      • Manifestări externe      • Informatii utile     • Sport
 



"Medicina Sportiva" Nr.5 - 2006
ARTICOLE ORIGINALE


Soluţii bio-computaţionale în identificarea, corectarea şi profilaxia factorilor de risc cardiovasculari (II)

Taina Avramescu
Universitatea din Craiova, FEFS-kinetoterapie, Craiova

Soluţii bio-computaţionale în identificarea, corectarea şi profilaxia factorilor de risc cardiovasculari I - click!


Rezumat. Se consideră că persoanele implicate în activităţi sportive susţinute, ce conduc la atingerea unui nivel ridicat al condiţiei fizice, nu dezvoltă o patologie cardiovasculară. Într-adevăr incidenţa hipertensiunii arteriale pentru această categorie de persoane este cu 50% mai redusă faţă de restul populaţiei. Există însă anumite categorii de sportivi pentru care efortul sportiv creşte riscul pentru hipertensiune arterială (HTA): populaţia de culoare, hiperponderali, diabetici, prezenţa unor boli renale, sau istoric familial pozitiv pentru HTA. Sportivii cu HTA prezinta un risc crescut pentru diverse complicaţii, deoarece efortul fizic creşte suplimentar tensiunea arteriala. Aproximativ 80 % din adolescenţii carea au fost identificati cu TA peste 142/92 mm Hg medico-sportiv au dezvoltat în timp o patologie hipertensivă. Din aceste motive toţi sportivii trebuie se realizeze un screening pentru depistarea TA de graniţă. Dacă aceasta este diagnosticată şi se inţiază un tratament specific se va reduce riscul de morbididate şi mortalitate. Datorită incidenţei mari a bolilor cardiovasculare şi a prognosticului acestora, sunt important de identificat şi contracarat factorii de risc. Cunoaşterea fiziopatologiei acestei afecţiuni, asociat cu efectele exerciţiului fizic asupra organismului poate fi un factor important în stabilirea unui tratament non-farmacologic sau farmacologic şi menţinerea sub control a nivelului TA, permiţând continuarea activităţii sportive şi prevenind apariţia complicaţiilor.
Cuvinte cheie: efort sportiv, boli cardiovasculare, hipertensiune arterială.


Rezultate
Repartiţia cazurilor raportată la numărul subiecţilor, vârstă, tipul sportului practicat şi nivelul de performanţă a fost următoarea:

Fotbal:
- seniori 80 sportivi, sex masculin, medie varstă 25,2 ani, 19 cazuri cu interesare cardiovasculară, 9 cazuri cu pre HTA, 6 cazuri cu HTA grad I.
- juniori 40 sportivi, sex masculin, medie vârstă 14,3 ani, 12 cazuri cu interesare cardiovasculară, 10 cazuri cu pre HTA, 2 cazuri cu HTA grad I.

Handbal:
- seniori 20 sportivi, sex masculin, medie vârstă 27,8 ani, 6 cazuri cu interesare cardiovasculară, 5 cazuri cu pre HTA, 1 caz cu HTA grad I.
- juniori 25 sportivi, sex masculin, medie vârstă 12,4 ani, 8 cazuri cu interesare cardiovasculară, 5 cazuri cu pre HTA.

Box:
- seniori 20 sportivi, sex masculin, medie vârstă 24,5 ani, 7 cazuri cu interesare cardiovasculară, 5 cazuri cu pre HTA, 2 cazuri cu HTA grad I.

Tenis de câmp:
- juniori 25 sportivi, 10 sex masculin, 15 sex feminin, medie vârstă 11,1 ani, 6 cazuri cu interesare cardiovasculară, 4 cazuri cu pre HTA.

Volei:
- seniori 28 sportivi, sex masculin, medie vârstă 23,5 ani, 5 cazuri cu interesare cardiovasculară, 3 cazuri cu pre HTA.
- juniori 40 sportivi, 20 sex masculin, 20 sex feminin, medie vârstă 14,3 ani, 8 cazuri cu interesare cardiovasculară, 4 cazuri cu pre HTA.

Atletism semi fond :
- juniori 25 sportivi, 7 sex masculin, 18 sex feminin, medie vârstă 14,3 ani, 4 cazuri cu interesare cardiovasculară, 2 cazuri cu pre HTA.

Incidenţa preHTA şi a HTA în cadrul lotului studiat este redată în tabelul următor (tabel 3). Se observă că incidenţa maximă a preHTA şi a HTA la seniori s-a înregistrat pentru box şi handbal (35%), iar incidenţa minimă pentru volei (14,3%). Pentru juniori incidenţa hipertensiunii arteriale a fost maximă pentru fotbal (30%) şi minimă pentru atletism – semifond (8%) şi volei (7,5%). De asemenea trebuie remarcat că în cadrul loturilor de volei, tenis de câmp şi atletism s-au înregistrat numai cazuri de pre HTA.

Cazurile de HTA înregistrate au fost incluse în stadiile I-II; pentru aceste cazuri s-a iniţiat tratament specific individualizat şi s-au trasat indicaţii privind efortul conform principiilor enunţate anterior. Toate cazurile înregistrate au beneficiat de recomandări privind regimul alimentar şi/sau corectarea factorilor favorizanţi.

Tabel 3. Repartiţia cazurilor cu preHTA şi HTA raportată la numărul subiecţilor, vârstă, tipul sportului practicat şi nivelul de performanţă

Sport

Nivel

Nr. sub.

Medie vârstă

Sex

Nr. cazuri pre

HTA

Incidenţă lot

specific

Nr. cazuri HTA/

stadiu

Incidenţă lot specific

Alte afectări cardiovasculare/nr. cazuri

Fotbal

seniori

80

25,2

M

9

11,2%


5/ std. 1

1 std.1-2

7,5%


BRDI grad I fiziologic- 6 caz.

Suflu sistolic fiziologic –4 caz.

Tulburări EKG de repolarizare –5 caz.

Sindrom hiperkinetic -2 caz.


juniori

40

14,3

M

10

25%

2/ std. 1

5%

Aritmie extrasistolică supraventriculară; spasmofilie-1 caz.

Aritmie ESV; suflu sistolic grad I/II apexian-1 caz.

BRDI inocent -4 caz.

Suflu sistolic fizologic-6 caz.

PVM fără regurgitare mitrală-3 caz.; PVM cu fină regurgitare mitrală-1 caz.

Handbal

seniori

20

27,8

M

5

25%


2/ std. 1

10%

Suflu sistolic fiziologic grad I – 3 caz.

Tulburări EKG de repolarizare-3 caz.

BRDI inocent –3 caz.


juniori

25

12,4

M

5

20%

2/ std. 1

8%

BRDI inocent -4 caz.

Suflu sistolic fizologic-5 caz.

Volei

seniori

28

23,5

M

4

14,3%

-

-

BRDI inocent-2 caz.

Suflu sistolic fizologic-1 caz.

Tulburări EKG de repolarizare-1caz.


juniori

40

14,3

20M

20F

3

7,5%

-

-

Tahicardie sinusală- 2 caz.

Distonie neurovegetativă-2 caz.

BRDI fiziologic-2 caz.

BAV grad II tip I funcţional

Box

seniori

20

24,5

M

5

25%

2/ std. 1

10%

Tulburări EKG de repolarizare-3caz.

BRDI inocent-2 caz.

Tenis de câmp

juniori

25

11,1

9M 16F

4

16%

-

-

BRDI inocent-3 caz.;

Suflu sistolic fizologic-2 caz.

PVM fără regurgitare mitrală-2 caz.

Atletism semifond

juniori

25

14,3

7M18F

2

8%

-

-

Aritmie extrasistolică supraventriculară; spasmofilie-2 caz.

Suflu sistolic grad I/II apexian-1 caz.

Suflu sistolic fizologic-3 caz.

Tratamentul HTA la sportivi trebuie realizat numai după o bună cunoaştere a răspunsului hemodinamic la efort. El a inclus iniţial măsuri nefarmacologice privind modificarea regimului de viaţă care pot fi utile în controlul prehipertensiunii arteriale. Dacă aceste măsuri nu dau rezultate în condiţiile continuării efortului se poate asocia un tratament medicamentos de tipul beta-blocantelor selective, blocantelor de calciu sau diureticelor. Sunt mai puţin indicaţi inhibitorii de ACE, blocantele neselective sau alfa 1 blocantele. Terapia asociată cu stadiul hipertensiunii şi tipul şi intensitatea efortului poate permite continuarea activităţii sportive. Exerciţiul fizic cu anumite specificităţi poate fi de asemenea un factor profilactic şi terapeutic în HTA. HTA uşoară poate fi tratată prin metode nefarmacologice 6 luni. Dacă valorile tensionale se normalizează, aceste măsuri se vor menţine. Dacă TA nu se modifică, aceste măsuri se vor asocia cu terapia medicamentoasă antihipertensivă (doze minime). Terapia cu diuretice este mai puţin indicată la sportivii de anduranţă datorită riscului hipovolemiei sau hipokaliemiei. Dacă este necesar un beta blocant, se va prefera o combinaţie alfa-beta. După restabilirea valorilor normale terapia se va continua timp de 6-12 luni, după care se poate încerca reducerea dozelor. Dacă valorile tensionale nu se normalizează sub tratament este necesară creşterea dozei sau asociarea unui alt antihipertensiv. Medicul trebuie să ţină cont de efectele medicaţiei utilizate asupra toleranţei la efort şi de regulile antidoping.
Al doilea obiectiv se adreseaza elaborarii unei strategii de profilaxie a bolilor cardiovasculare prin controlul factorilor de risc. Profilaxia bolilor cardiovasculare va fi principală, atât prin identificarea eventualilor factori de risc, cat şi prin stabilirea unei relaţii cauzale a acestora cu bolile cardiovasculare, pe grupe de vârstă şi sex, evitarea acestora la pacienţii tineri, prin stabilirea unui stil de viaţă cât mai corect şi nu numai tratarea acestora. Aceasta va avea succes dacă populaţia va înţelege şi va susţine necesitatea schimbării stilului de viaţă, a dietei şi a modului de preparare al hranei, evitarea tutunului, alcoolului şi sedentarismului, cunoscând beneficiile schimbării stilului de viaţă.

Discuţii şi concluzii
Nu orice creştere a valorilor tensionale reprezintă boală hipertensivă şi deci necesită tratament. HTA chiar moderată, labilă, necesită investigări suplimentare: examene de laborator, radiografie pulmonară, ecografie renală, ECG repaus, efort. Dacă valorile TA sunt crescute uşor se fac 3 măsurători în două ocazii diferite, iar evaluarea se face prin control la 4-6 săptămâni. Când valorile se menţin normale se consideră că nu este HTA, se face control la 6 luni şi 1 an, pacientul neprimind medicaţie ci doar indicaţii cu privire la scăderea intensităţii efortului fizic sau înlăturarea factorilor declanşatori. Dacă valorile sunt crescute uşor sau moderat se informeză pacientul, se realizează investigaţile necesare şi se aplică măsuri generale cu control periodic la 2-3 luni, evaluându-se riscul, etiologia, severitatea şi tratamentul.
Obiectivul oricărui tratament antihipertensiv are drept scop scăderea valorilor TA pentru a preveni instalarea leziunilor secundare de organ. Teoretic tratamentul trebuie aplicat tuturor persoanelor cu valori presionale constant crescute pentru a preveni instalarea cardiopatiei ischemice şi a AVC. Linia generală de conduită terapeutică este următoarea:
  1. Prehipertensiunea şi hipertensiunea arterială sistolică uşoară, labilă, cu valori diastolice sub 95-105 mm Hg apărută la sportivul cu distonie neurovegetativă fără alte modificări ale stării de sănătate presupune investigare paraclinică şi supraveghere medicală în efort specific. Nu se aplică tratament medicamentos dar se indică un tratment profilactic şI nefarmacologic, constând în:
- regim hiposodat; sunt permise 3 g/sare /zi, ştiind că 1 g sare de bucătărie conţine aproximativ 400 mg sodiu. Acest deziderat se realizează prin neadăugare de sare în mâncarea gătită, evitarea conservelor, a mezelurilor, a brânzeturilor etc. Pentru gust se poate adăuga în mâncare sare de potasiu.
- reducerea excesului ponderal (regim hipocaloric cu evitarea grăsimilor şi a dulciurilor);
- efort fizic moderat ;
- evitarea excitantelor SNC (alcool, tutun, cafea, cola);
- eliminarea stressului şi a tensiunii nervoase;
- urmărirea TA în dinamică de medicul echipei, în repaus şi efort specific.
  2. În cazurile cu depistare a unui focar infecţios, suprasolicitare fizică/psihică, interpretarea valorilor crescute ale TA, chiar moderate, devine mai rezervată, necesitând o periodă de interdicţie de efort pentru eradicarea focarului de infecţie sau restructurarea programului de pregătire în situaţii de suprasolicitare.
   3. Dacă prin examinările efectuate există date ce indică stări infectioase, cardiopatii, afectiuni renale, endocrine, investigaţiile se amplifică, se trece la alte etape de explorare ce includ probe funcţionale renale, arteriografie, dozări hormonale. Aceşti sportivi nu sunt apţi pentru sportul de performanţă, în consecinţă se contraindică efortul. Dacă afecţiunile sunt tratabile şi TA cedează în timp, pot relua activitatea sportivă.
În concluzie, valorile crescute ale TA trebuie interpretate în context clinic şi al anamnezei, iar interdicţia pentru sport de performanţă depinde de etiopatogenie, capacitate de efort, implicare hemodinamică, tipul de efort practicat.


Bibliografie 
  1. Aktas MK, Ozduran V, Pothier CE, Lang R, Lauer MS.(2004). Global risk scores and exercise testing for predicting all-cause mortality in a preventive medicine program. JAMA.;292:1462-1468.
  2. Andersson, H.I., Halden,R., Glomsaker, T (2000). Effects of surface irregularities on flow resistance in differently shaped arterial stenoses. Journal of Biomechanics. 33: p. 1257-1262.
  3. Bazzano LA, He J, Ogden LG (2001) Legume consumption and risk of coronary heart disease in US men and women: NHANES I epidemiologic follow-up study. Arch Intern Med.;161:2573–2578.
  4. Bazzano LA, He J, Ogden LG, (2002). Fruit and vegetable intake and risk of cardiovascular disease in US adults: the first National Health and Nutrition Examination Survey epidemiologic follow-up study. Am J Clin Nutr.;76:93–99.
  5. Cerghizan A., Hancu N., Veresiu IA, (2000). Evaluarea riscului cardiovascular, INFO medica, nr. 5 (75)
  6. Critchley JA, Capewell S.(2003). Mortality risk reduction associated with smoking cessation in patients with coronary heart disease: a systematic review. JAMA.;290:86–97.
  7. Cuspidi C, Ambrosioni E, Mancia G, Pessina AC, Trimarco B, Zanchetti A(2002). Role of echocardiography and carotid ultrasonography in stratifying risk in patients with essential hypertension: the Assessment of Prognostic Risk Observational Survey. J Hypertens; 20:1307–1314. OS
  8. Doriot, P.A.,(2003) Estimation of the supplementary axial wall stress generated at peak flow by an arterial stenosis. Phys Med Biol., 48(1): p. 127-38.
  9. Farmakis, T.M., J.V. Soulis, G.D. Giannoglou, G.J. Zioupos, G.E. Louridas(2004). Wall shear stress gradient topography in the normal left coronary arterial tree: possible implications for atherogenesis. Curr Med Res Opin, 20(5): p. 587-96.
  10. Imberti, B., D. Seliktar, R.M. Nerem, A. Remuzzi,(2002). The response of endothelial cells to fluid shear stress using a co-culture model of the arterial wall.. Endothelium. 9(1): p. 11-23.
  11. Haapanen-Niemi N, Miilunpalo S, Pasanen M,. (2000). Body mass index, physical inactivity and low level of physical fitness as determinants of all-cause and cardiovascular disease mortality: 16 years follow-up of middle-aged and elderly men and women. Int J Obes Relat Metab Disord.;24:1465–1474.
  12. Himburg, H.A., D.M. Grzybowski, A.L. Hazel, J.A. LaMack, X.M. Li, M.H. Friedman (2004) Spatial comparison between wall shear stress measures and porcine arterial endothelial permeability. Am J Physiol Heart Circ Physiol. 286(5): p. H1916
  13. Khaled Sleik; Allan L. Klein(2004) Evaluation of the Patient With Heart Disease: Integrating the Physical Exam and Echocardiography, JAMA; 292: 2404-2405
  14. Kornet, L., A.P. Hoeks, J. Lambregts, R.S. Reneman (2000). Mean wall shear stress in the femoral arterial bifurcation is low and independent of age at rest. J Vasc Res. 37(2): p. 112-22


top
Realizator Web - Dr.Gabriel Panait Informatiile apartin S.Ro.M.S - persoana contact Dr.Mirela Vasilescu


Sectiunea Societatii Romane de Medicina Sportiva este gazduita si administrata GRATUIT pe www.medicinasportiva.ro  -  a se vedea Termeni si Conditii



www.medicinasportiva.ro
Online din
23 martie 2006
Google
www  www.medicinasportiva.ro
www.medicinasportiva.ro

Website Statistics
Copyright© MedicinaSportiva.Ro & Parteneri. Toate drepturile rezervate.