| ARTICOLE
ORIGINALE
Soluţii
bio-computaţionale în identificarea, corectarea şi profilaxia
factorilor de risc cardiovasculari (II)
Taina
Avramescu
Universitatea din
Craiova, FEFS-kinetoterapie, Craiova
Soluţii
bio-computaţionale în identificarea, corectarea şi profilaxia
factorilor de risc cardiovasculari I - click!
Rezumat.
Se consideră că persoanele implicate în activităţi
sportive susţinute, ce conduc la atingerea unui nivel ridicat al
condiţiei fizice, nu dezvoltă o patologie cardiovasculară.
Într-adevăr incidenţa hipertensiunii arteriale pentru această
categorie de persoane este cu 50% mai redusă faţă de restul
populaţiei. Există însă anumite categorii de sportivi pentru
care efortul sportiv creşte riscul pentru hipertensiune arterială
(HTA): populaţia de culoare, hiperponderali, diabetici, prezenţa
unor boli renale, sau istoric familial pozitiv pentru HTA. Sportivii
cu HTA prezinta un risc crescut pentru diverse complicaţii,
deoarece efortul fizic creşte suplimentar tensiunea arteriala.
Aproximativ 80 % din adolescenţii carea au fost identificati cu TA
peste 142/92 mm Hg medico-sportiv au dezvoltat în timp o
patologie hipertensivă. Din aceste motive toţi sportivii trebuie se
realizeze un screening pentru depistarea TA de graniţă. Dacă
aceasta este diagnosticată şi se inţiază un tratament specific se
va reduce riscul de morbididate şi mortalitate. Datorită incidenţei
mari a bolilor cardiovasculare şi a prognosticului acestora, sunt
important de identificat şi contracarat factorii de risc. Cunoaşterea
fiziopatologiei acestei afecţiuni, asociat cu efectele
exerciţiului fizic asupra organismului poate fi un factor important
în stabilirea unui tratament non-farmacologic sau
farmacologic
şi menţinerea sub control a nivelului TA, permiţând
continuarea activităţii sportive şi prevenind apariţia
complicaţiilor. Cuvinte
cheie: efort sportiv, boli cardiovasculare,
hipertensiune arterială.
Rezultate Repartiţia
cazurilor raportată la numărul
subiecţilor, vârstă, tipul sportului practicat şi nivelul de
performanţă a fost următoarea:
Fotbal:
-
seniori 80 sportivi, sex masculin, medie varstă 25,2 ani, 19 cazuri
cu interesare cardiovasculară, 9 cazuri cu pre HTA, 6 cazuri cu HTA
grad I.
-
juniori 40 sportivi, sex masculin, medie vârstă 14,3 ani, 12
cazuri cu interesare cardiovasculară, 10 cazuri cu pre HTA, 2 cazuri
cu HTA grad I.
Handbal:
-
seniori 20 sportivi, sex masculin, medie vârstă 27,8 ani, 6
cazuri cu interesare cardiovasculară, 5 cazuri cu pre HTA, 1 caz cu
HTA grad I.
- juniori 25 sportivi, sex masculin, medie vârstă 12,4 ani, 8
cazuri cu interesare cardiovasculară, 5 cazuri cu pre HTA.
Box:
-
seniori 20 sportivi, sex masculin, medie vârstă 24,5 ani, 7
cazuri cu interesare cardiovasculară, 5 cazuri cu pre HTA, 2 cazuri
cu HTA grad I.
Tenis
de câmp:
- juniori 25 sportivi, 10 sex masculin, 15 sex feminin, medie
vârstă
11,1 ani, 6 cazuri cu interesare cardiovasculară, 4 cazuri cu pre
HTA.
Volei:
-
seniori 28 sportivi, sex masculin, medie vârstă 23,5 ani, 5
cazuri cu interesare cardiovasculară, 3 cazuri cu pre HTA.
- juniori 40 sportivi, 20 sex masculin, 20 sex feminin, medie
vârstă
14,3 ani, 8 cazuri cu interesare cardiovasculară,
4 cazuri cu pre HTA.
Atletism
semi fond :
- juniori 25 sportivi, 7 sex masculin, 18 sex feminin, medie
vârstă
14,3 ani, 4 cazuri cu interesare cardiovasculară, 2 cazuri cu pre
HTA.
Incidenţa
preHTA şi a HTA în cadrul lotului studiat este redată
în
tabelul următor (tabel 3). Se observă că incidenţa maximă
a preHTA şi a HTA la seniori s-a înregistrat pentru box şi
handbal (35%), iar incidenţa minimă pentru volei (14,3%). Pentru
juniori incidenţa hipertensiunii arteriale a fost maximă pentru
fotbal (30%) şi minimă pentru atletism – semifond (8%) şi
volei
(7,5%). De asemenea trebuie remarcat că în
cadrul loturilor de volei, tenis de câmp şi atletism s-au
înregistrat numai cazuri de pre HTA.
Cazurile
de HTA înregistrate au fost incluse în stadiile
I-II;
pentru aceste cazuri s-a iniţiat tratament specific individualizat
şi s-au trasat indicaţii privind efortul conform principiilor
enunţate anterior. Toate cazurile înregistrate au
beneficiat de recomandări privind regimul alimentar şi/sau
corectarea factorilor favorizanţi.
|
|
Tabel
3. Repartiţia cazurilor cu preHTA şi HTA raportată la numărul
subiecţilor, vârstă, tipul sportului practicat şi nivelul de
performanţă
Sport
| Nivel
| Nr. sub.
| Medie
vârstă | Sex
| Nr. cazuri pre HTA
| Incidenţă
lot specific
| Nr. cazuri
HTA/ stadiu
| Incidenţă
lot specific | Alte
afectări cardiovasculare/nr. cazuri |
Fotbal | seniori
| 80
| 25,2
| M
| 9
| 11,2%
| 5/ std. 1 1 std.1-2 | 7,5%
| BRDI grad I
fiziologic- 6 caz. Suflu
sistolic fiziologic –4 caz.
Tulburări
EKG de repolarizare –5 caz.
Sindrom
hiperkinetic -2 caz. |
| juniori
| 40
| 14,3
| M
| 10
| 25%
| 2/ std. 1
| 5%
| Aritmie
extrasistolică supraventriculară; spasmofilie-1 caz.
Aritmie
ESV; suflu sistolic grad I/II apexian-1 caz.
BRDI
inocent -4 caz. Suflu
sistolic fizologic-6 caz. PVM
fără regurgitare mitrală-3 caz.; PVM cu fină regurgitare mitrală-1 caz.
| Handbal
| seniori
| 20
| 27,8
| M
| 5
| 25%
| 2/ std. 1 | 10%
| Suflu
sistolic fiziologic grad I – 3 caz.
Tulburări
EKG de repolarizare-3 caz. BRDI
inocent –3 caz. |
| juniori
| 25
| 12,4
| M
| 5
| 20%
| 2/ std. 1
| 8%
| BRDI
inocent -4 caz. Suflu
sistolic fizologic-5 caz. |
Volei | seniori
| 28
| 23,5
| M
| 4
| 14,3%
| -
| -
| BRDI
inocent-2 caz. Suflu
sistolic fizologic-1 caz.
Tulburări
EKG de repolarizare-1caz. |
| juniori
| 40
| 14,3
| 20M
20F
| 3 | 7,5%
| -
| -
| Tahicardie sinusală-
2 caz. Distonie
neurovegetativă-2 caz. BRDI fiziologic-2
caz. BAV
grad II tip I funcţional |
Box | seniori
| 20
| 24,5
| M
| 5
| 25%
| 2/ std. 1
| 10%
| Tulburări
EKG de repolarizare-3caz. BRDI
inocent-2 caz. |
Tenis de
câmp |
juniori | 25
| 11,1
| 9M 16F
| 4
| 16%
| -
| -
| BRDI inocent-3 caz.; Suflu
sistolic fizologic-2 caz. PVM
fără regurgitare mitrală-2 caz. |
Atletism semifond |
juniori
| 25
| 14,3
| 7M18F
| 2
| 8%
| -
| -
| Aritmie
extrasistolică supraventriculară; spasmofilie-2 caz.
Suflu
sistolic grad I/II apexian-1 caz. Suflu
sistolic fizologic-3 caz. |
|
|
Tratamentul
HTA la sportivi trebuie realizat numai după o bună cunoaştere a
răspunsului hemodinamic la efort. El a inclus iniţial măsuri
nefarmacologice privind modificarea regimului de viaţă care pot fi
utile în controlul prehipertensiunii arteriale. Dacă aceste
măsuri nu dau rezultate în condiţiile continuării efortului
se poate asocia un tratament medicamentos de tipul beta-blocantelor
selective, blocantelor de calciu sau diureticelor. Sunt mai puţin
indicaţi inhibitorii de ACE, blocantele neselective sau alfa 1
blocantele. Terapia asociată cu stadiul hipertensiunii şi tipul şi
intensitatea efortului poate permite continuarea activităţii
sportive. Exerciţiul fizic cu anumite specificităţi poate fi de
asemenea un factor profilactic şi terapeutic în HTA. HTA
uşoară poate fi tratată prin metode nefarmacologice 6 luni. Dacă
valorile tensionale se normalizează, aceste măsuri se vor menţine.
Dacă TA nu se modifică, aceste măsuri se vor asocia cu terapia
medicamentoasă antihipertensivă (doze minime). Terapia cu diuretice
este mai puţin indicată la sportivii de anduranţă datorită
riscului hipovolemiei
sau hipokaliemiei. Dacă este necesar un beta blocant, se va prefera
o combinaţie alfa-beta. După restabilirea valorilor normale terapia
se va continua timp de 6-12 luni, după care se poate încerca
reducerea dozelor. Dacă valorile tensionale nu se normalizează sub
tratament este necesară creşterea dozei sau asociarea unui alt
antihipertensiv. Medicul trebuie să ţină cont de efectele
medicaţiei utilizate asupra toleranţei la efort şi de regulile
antidoping.
Al
doilea obiectiv se adreseaza elaborarii unei strategii de profilaxie
a bolilor cardiovasculare prin controlul factorilor de risc.
Profilaxia bolilor cardiovasculare va fi principală, atât
prin identificarea eventualilor factori de risc, cat şi prin
stabilirea unei relaţii cauzale a acestora cu bolile
cardiovasculare, pe grupe de vârstă şi sex, evitarea acestora
la pacienţii tineri, prin stabilirea unui stil de viaţă cât
mai corect şi nu numai tratarea acestora. Aceasta va avea succes
dacă populaţia va înţelege şi va susţine necesitatea
schimbării stilului de viaţă, a dietei şi a modului de preparare
al hranei, evitarea tutunului, alcoolului şi sedentarismului,
cunoscând beneficiile schimbării stilului de viaţă.
Discuţii
şi concluzii
Nu
orice creştere a valorilor tensionale reprezintă boală
hipertensivă şi deci necesită tratament. HTA chiar moderată,
labilă, necesită investigări suplimentare: examene de laborator,
radiografie pulmonară, ecografie renală, ECG repaus, efort. Dacă
valorile TA sunt crescute uşor se fac 3 măsurători în două
ocazii diferite, iar evaluarea se face prin control la 4-6
săptămâni. Când valorile se menţin normale se
consideră că nu este HTA, se face control la 6 luni şi 1 an,
pacientul neprimind medicaţie ci doar indicaţii cu privire la
scăderea intensităţii efortului fizic sau înlăturarea
factorilor declanşatori. Dacă valorile sunt crescute uşor sau
moderat se informeză pacientul, se realizează investigaţile
necesare şi se aplică măsuri generale cu control periodic la 2-3
luni, evaluându-se riscul, etiologia, severitatea şi
tratamentul.
Obiectivul
oricărui tratament antihipertensiv are drept scop scăderea
valorilor TA pentru a preveni instalarea leziunilor secundare de
organ. Teoretic tratamentul trebuie aplicat tuturor persoanelor cu
valori presionale constant crescute pentru a preveni instalarea
cardiopatiei ischemice şi a AVC. Linia generală de conduită
terapeutică este următoarea:
1.
Prehipertensiunea şi hipertensiunea arterială sistolică uşoară,
labilă, cu valori diastolice sub 95-105 mm Hg apărută la sportivul
cu distonie neurovegetativă fără alte modificări ale stării de
sănătate presupune investigare paraclinică şi supraveghere
medicală în efort specific. Nu se aplică tratament
medicamentos dar se indică un tratment profilactic şI
nefarmacologic, constând în:
-
regim hiposodat; sunt permise 3 g/sare /zi, ştiind că 1 g sare de
bucătărie conţine aproximativ 400 mg sodiu. Acest deziderat se
realizează prin neadăugare de sare în mâncarea
gătită,
evitarea conservelor, a mezelurilor, a brânzeturilor etc.
Pentru gust se poate adăuga în mâncare sare de
potasiu.
-
reducerea excesului ponderal (regim hipocaloric cu evitarea
grăsimilor şi a dulciurilor);
-
efort fizic moderat ;
-
evitarea excitantelor SNC (alcool, tutun, cafea, cola);
-
eliminarea stressului şi a tensiunii nervoase;
-
urmărirea TA în dinamică de medicul echipei, în
repaus
şi efort specific.
2.
În cazurile cu depistare a unui focar infecţios,
suprasolicitare fizică/psihică, interpretarea valorilor crescute
ale TA, chiar moderate, devine mai rezervată, necesitând o
periodă de interdicţie de efort pentru eradicarea focarului de
infecţie sau restructurarea programului de pregătire în
situaţii de suprasolicitare.
3. Dacă prin examinările efectuate există date ce
indică
stări
infectioase, cardiopatii, afectiuni renale, endocrine, investigaţiile
se amplifică, se trece la alte etape de explorare ce
includ probe funcţionale renale, arteriografie, dozări hormonale.
Aceşti sportivi nu sunt apţi pentru sportul de performanţă,
în
consecinţă se contraindică efortul. Dacă afecţiunile sunt
tratabile şi TA cedează în timp, pot relua activitatea
sportivă.
În
concluzie, valorile crescute ale TA trebuie interpretate în
context clinic şi al anamnezei, iar interdicţia pentru sport de
performanţă depinde de etiopatogenie, capacitate de efort,
implicare hemodinamică, tipul de efort practicat.
Bibliografie
- Aktas
MK, Ozduran V, Pothier
CE, Lang R,
Lauer MS.(2004). Global risk scores and exercise testing for predicting
all-cause mortality in a preventive medicine program.
JAMA.;292:1462-1468.
- Andersson,
H.I., Halden,R.,
Glomsaker, T
(2000). Effects of surface irregularities on flow resistance in
differently shaped arterial stenoses. Journal of Biomechanics. 33: p.
1257-1262.
- Bazzano
LA, He J, Ogden LG
(2001) Legume
consumption and risk of coronary heart disease in US men and women:
NHANES I epidemiologic follow-up study. Arch Intern
Med.;161:2573–2578.
- Bazzano
LA, He J, Ogden LG,
(2002).
Fruit and vegetable intake and risk of cardiovascular disease in US
adults: the first National Health and Nutrition Examination Survey
epidemiologic follow-up study. Am J Clin Nutr.;76:93–99.
- Cerghizan A., Hancu N.,
Veresiu IA,
(2000). Evaluarea riscului cardiovascular, INFO medica, nr. 5 (75)
- Critchley JA, Capewell
S.(2003).
Mortality risk reduction associated with smoking cessation in patients
with coronary heart disease: a systematic review.
JAMA.;290:86–97.
- Cuspidi
C, Ambrosioni E,
Mancia G,
Pessina AC, Trimarco B, Zanchetti A(2002). Role of echocardiography and
carotid ultrasonography in stratifying risk in patients with essential
hypertension: the Assessment of Prognostic Risk Observational Survey. J
Hypertens; 20:1307–1314. OS
- Doriot,
P.A.,(2003)
Estimation of the
supplementary axial wall stress generated at peak flow by an arterial
stenosis. Phys Med Biol., 48(1): p. 127-38.
- Farmakis,
T.M., J.V. Soulis,
G.D.
Giannoglou, G.J. Zioupos, G.E. Louridas(2004). Wall shear stress
gradient topography in the normal left coronary arterial tree: possible
implications for atherogenesis. Curr Med Res Opin, 20(5): p. 587-96.
- Imberti, B., D. Seliktar,
R.M. Nerem, A.
Remuzzi,(2002). The response of endothelial cells to fluid shear stress
using a co-culture model of the arterial wall.. Endothelium. 9(1): p.
11-23.
- Haapanen-Niemi
N, Miilunpalo
S, Pasanen
M,. (2000). Body mass index, physical inactivity and low level of
physical fitness as determinants of all-cause and cardiovascular
disease mortality: 16 years follow-up of middle-aged and elderly men
and women. Int J Obes Relat Metab Disord.;24:1465–1474.
- Himburg, H.A., D.M.
Grzybowski, A.L.
Hazel, J.A. LaMack, X.M. Li, M.H. Friedman (2004) Spatial comparison
between wall shear stress measures and porcine arterial endothelial
permeability. Am J Physiol Heart Circ Physiol. 286(5): p. H1916
- Khaled Sleik; Allan L.
Klein(2004)
Evaluation of the Patient With Heart Disease: Integrating the Physical
Exam and Echocardiography, JAMA; 292: 2404-2405
- Kornet, L., A.P. Hoeks, J.
Lambregts,
R.S. Reneman (2000). Mean wall shear stress in the femoral arterial
bifurcation is low and independent of age at rest. J Vasc Res. 37(2):
p. 112-22
|
|
|
|